Embrigades provine de la verbul francez embrigader și înseamnă „a îndoctrina” sau „a recruta într-un grup”, adesea cu ideea de a-i determina pe oameni să urmeze o cauză. În cântec, Stromae folosește termenul într-un sens grandios și metaforic: Cesaria Evora ar fi cucerit și mobilizat milioane de „soldați” prin muzica ei.
În „Ave Cesaria”, Stromae, artist belgian, îi vorbește unei femei numite Évora ca unui om drag care a dispărut din viața lui. Vocea ei, cu „les effluves de rhum” [arome de rom], îl amețește, iar ea îl face să danseze „du bout des doigts” [cu vârful degetelor]. El se întreabă, cu o sinceritate aproape comică, „Tu ne m’aimes plus ou quoi ?” [Nu mă mai iubești sau ce?]. Își amintește prima lor întâlnire și faptul că ceilalți o găseau „bien trop laide” [mult prea urâtă], în timp ce el spune: „je sais t’écouter” [știu să te ascult]. Pentru el, legătura nu se bazează pe aparențe, iar despărțirea nu pare definitivă: „Je te retrouverai, c’est sûr” [Te voi găsi din nou, sigur].
Numele Évora se leagă apoi de Cesária Évora, cântăreața din Capul Verde, numită în versuri „Diva aux pieds nus” [Diva desculță]. Strofa de omagiu vorbește despre mersul pe jos, rom, modestie și despre revenirea unei femei pe care toată lumea o credea dispărută. „Tous les chemins mènent à la dignité” [Toate drumurile duc la demnitate] sună ca o concluzie simplă și frumoasă, după toată această laudă. Repetiția „Sodade di nha Cesaria” [Dor de Cesária mea] folosește „sodade”, un cuvânt asociat cu dorul și lipsa, iar cântecul se transformă într-un salut afectuos pentru ea: puțin glumeț, puțin nedumerit și plin de dor.