Jenny Jenny Lyrics in Romanian by AnnenMayKantereit
Wolkenreiter se traduce literal ca "călăreț al norilor". Este un cuvânt compus, poetic și evocator, care nu este des întâlnit în limbajul cotidian sau în cântece.
În contextul cântecului, "Wolkenreiter" este un apelativ pentru Jenny, o însoțitoare de bord care zboară constant. Cuvântul subliniază natura ei visătoare și libertatea pe care o experimentează, plutind deasupra lumii, dar și singurătatea și detașarea pe care le implică acest stil de viață.
Piesa trupei germane AnnenMayKantereit urmărește rutina zilnică a unei însoțitoare de bord pe nume Jenny. Dimineața ei începe mereu la fel, în fața oglinzii: buzele rujate cu „Die Lippen rot wie Ziegel” (buzele roșii ca cărămida) și o cafea băută în grabă. Uniforma ei este în culorile „blau und gelb” (albastru și galben), iar marea ei dorință este să aibă un contract stabil („sie wär so gern fest angestellt”). Trupa îi dă porecla simpatică de „Wolkenreiter” (călăreață a norilor), remarcând cum Jenny continuă să zâmbească indiferent de haosul din jur, exact ca toți ceilalți stewarzi: „lächelt einfach immer weiter / So wie alle Flugbegleiter” (zâmbește pur și simplu mai departe / la fel ca toți însoțitorii de bord).
După aterizare, Jenny devine „das Lächeln in der Brandung” (zâmbetul din mijlocul furtunii/valurilor) în fața pasagerilor nerăbdători care se înghesuie la controlul pașapoartelor și la vamă („Passkontrollen und den Zoll”). Între zboruri are o pauză de trei ore în care își bea cafeaua deja rece și caută pe Google detalii despre Panama, unde a petrecut doar zece minute în urmă cu doi ani. Călătorind zilnic mii de mile deasupra mării, viața ei devine atât de dezorientantă încât uneori ajunge acasă și nici măcar nu își mai aduce aminte de unde vine: „Sie sagt, sie kommt manchmal nach Hause / Und weiß nich' mehr woher” (Spune că uneori vine acasă / și nu mai știe de unde).
