Verbul aplaudir înseamnă „a aplauda” sau „a ovaționa”. Este un cuvânt interesant în contextul acestei melodii, deoarece transmite un mesaj de libertate și autenticitate.
În versul „Ninguém veio aqui pra te aplaudir” (Nimeni nu a venit aici să te aplaude), cântecul sugerează că nu trebuie să trăiești pentru aprobarea celorlalți, ci să fii tu însuți. Este o invitație la a te elibera de presiunea de a impresiona și de a te bucura de moment.
„Reggae Bom” sună ca o conversație între doi oameni care nu vor să joace teatru. Vocea cântecului îi spune celuilalt: „Você não precisa fazer o que não quiser” [Nu trebuie să faci ce nu vrei]. Replica „Ninguém veio aqui pra te aplaudir” [Nimeni n-a venit aici să te aplaude] este directă, chiar puțin obraznică: nu e nevoie să cauți aprobarea tuturor. Apoi apare senzația ciudată de a fi privit ca un străin, deși naratorul spune „Antes mesmo eu já estive aqui” [Eu am mai fost aici înainte]. Parcă locul, situația sau relația îi sunt deja cunoscute, chiar dacă celălalt îl privește „cu ochii cuiva care nu m-a văzut niciodată”.
Refrenul aduce o despărțire care nu devine așteptare pasivă. „Diz que vai voltar” [Spune că te vei întoarce], iar persoana plecată ar trebui să aducă „aquele reggae bom” [acel reggae bun], adică muzica și buna dispoziție asociate cu momentul lor. Dar naratorul pune imediat o limită: „não vou ficar parado, amor, esperando 'cê chegar” [nu voi sta pe loc, iubire, așteptând să ajungi]. „Cê” este forma prescurtată, colocvială, a lui „você”, adică „tu” sau „tine”. Îmi place această combinație: există dorința ca omul să se întoarcă, însă viața nu este pusă pe pauză. Chiar și când este prea devreme să plece înainte de răsărit, naratorul spune că nu-i mai este frică să rămână acolo.