Anbeginn este un cuvânt german poetic și mai rar, care înseamnă „început” sau „de la începutul timpurilor”. Are o sonoritate solemnă și apare adesea în expresia „von Anbeginn”, adică „încă de la început”.
În cântec, legătura dintre cei doi este descrisă ca o forță care i-a unit „de la început”, dar care îi va despărți în cele din urmă. Contrastul dintre iubirea eternă și despărțirea inevitabilă face cuvântul deosebit de memorabil.
În „Blatt Im Wind”, Dota Kehr construiește imaginea unei iubiri foarte apropiate, dar imposibil de mărturisit pe deplin. Persoana care vorbește îi cere iubitului să-i lase acces la „all die geheimen Türen” [toate ușile secrete], în timp ce propriile ei uși rămân închise, cu zăvorul tras. Nu poate spune în cuvinte ce simte, iar lacrimile „bleiben ungeweint” [rămân neplânse]. În loc să-și rostească durerea, o transformă în săruturi: „All meinen Schmerz ertränke ich in Küssen” [Îmi înec toată durerea în săruturi]. E o imagine tandră, dar și puțin disperată.
Cântecul leagă iubirea de o despărțire care pare hotărâtă dinainte: aceeași forță care i-a unit „von Anbeginn” [de la început] îi va separa „am letzten aller Tage” [în ultima dintre toate zilele]. Titlul, „Blatt im Wind”, înseamnă „frunză în vânt” și vine direct din imaginea „Ich bin ein Blatt, zu früh vom Baum gerissen” [Sunt o frunză ruptă prea devreme din copac]. Frunza sugerează fragilitate și lipsa controlului, iar întrebarea finală, „Ob alle Liebenden so einsam sind?” [Oare toți îndrăgostiții sunt atât de singuri?], lasă cântecul suspendat între apropiere și singurătate.