Epitaph înseamnă „epitaful”, adică o inscripție pe o piatră funerară sau o scurtă declarație care comemorează o persoană decedată. Este un cuvânt cu o conotație profundă și nu este des întâlnit în versurile melodiilor pop.
În contextul cântecului, Djo folosește „What an empty epitaph that is” pentru a critica superficialitatea și lipsa de substanță a anumitor comportamente. Sugerează că, în ciuda eforturilor de a părea interesant, rezultatul final este gol și lipsit de semnificație, ca un epitaf care nu spune nimic.
„Basic Being Basic” este un manifest plin de sarcasm în care Djo îl confruntă pe „cool kid-ul” contemporan, obsedat de imagine și validare online. Versurile ironizează fricile de a fi obișnuit, mania pentru aparențe și goana după like-uri: diete haotice, selfie-uri cu farfuria perfectă, filtre, schimbări de înfățișare fără sfârșit. Artistul dezvăluie cât de goale pot deveni aceste ritualuri atunci când sunt singura noastră carte de vizită, comparându-le cu un epitaf lipsit de sens.
În contrast, povestitorul își dorește „plăceri simple” și prieteni loiali, respingând banii și faima ca unic scop. Dincolo de glume, piesa vorbește despre epuizarea emoțională provocată de relațiile superficiale și despre nevoia de conexiuni reale. Între replici amuzante și critici tăioase, Djo ridică o întrebare: ce mai rămâne din noi după ce toată strălucirea de pe ecran dispare?