Boso înseamnă „desculț”. Este un cuvânt simplu, dar evocator, care apare ca titlu și refren al cântecului, dându-i o semnificație centrală.
În contextul cântecului, „a merge desculț” simbolizează o eliberare de bunurile materiale și de griji, o întoarcere la o stare mai pură și mai liberă, odată ce toate lucrurile lumești sunt lăsate în urmă. Este o imagine puternică a renunțării și a libertății.
„Boso” înseamnă „desculț”, iar refrenul repetă această imagine până devine aproape o promisiune: „Pójdę boso” [Voi merge desculț]. Cântecul privește obiectele uitate din jur, ca un frac nefolosit, un palton găurit, un pantof uzat sau un fular uitat într-un colț. Fiecare lucru pare să aibă un vis și încă își dorește să fie la modă, înainte să dispară în liniște. E o imagine puțin amuzantă și puțin tristă: hainele și obiectele se poartă ca niște oameni care așteaptă să fie alese din nou.
Apoi lucrurile se adună într-un „wielki stos” [o grămadă mare], iar fiecare parcă speră să fie luat „na drugą stronę” [pe partea cealaltă]. Naratorul spune foarte direct că, atunci când Dumnezeu îl va chema, va renunța la toate: „Nie zabiorę nic” [Nu voi lua nimic]. Ușa se va închide în urma lui, iar el va pleca desculț, fără obiecte și fără bagaje. În cântec, mersul desculț înseamnă să lași în urmă tot ce ai strâns și să treci mai departe cu mâinile goale.