On Était Beau Lyrics in Romanian by Louane
Funambule desemnează o persoană care merge pe o sârmă, încercând să-și păstreze echilibrul. Este un cuvânt rar și foarte vizual, care face versul memorabil.
În cântec, „En funambule, je pense à toi” sugerează că naratoarea se simte instabilă și vulnerabilă, ca și cum ar merge pe sârmă în timp ce nu se poate opri din a se gândi la acea persoană.
„On Était Beau” este cântecul unei despărțiri în care gândul la aceeași persoană apare peste tot: pe trotuare, pe bulevarde, sub felinare, dimineața și noaptea. Repetiția „je pense à toi” [mă gândesc la tine] sună aproape ca o obsesie. Naratoarea spune direct: „Je suis désolé, je pense à toi” [Îmi pare rău, mă gândesc la tine], apoi ajunge la „Je me dégoûte” [Mi-e silă de mine]. Nu mai poate scăpa de amintire, nici măcar când merge pe drum, când se trezește sau când încearcă să se asculte pe sine.
Refrenul explică paradoxul relației: „On était beau” [Eram frumoși] și „On accélérait sans freins” [Acceleram fără frâne]. Cei doi se iubeau prea mult ca să știe să se iubească bine: „On s’aimait trop / Pour s’aimer bien” [Ne iubeam prea mult ca să ne iubim bine]. Imaginea e puternică și puțin periculoasă, ca o mașină lansată fără frâne. Printre zâmbete fără motiv și amintiri frumoase apar acum sufocarea, oboseala, ceața și marginea prăpastiei. „J’ai le cafard” [Sunt abătută] este o expresie franceză pentru o stare de tristețe apăsătoare. Louane lasă cântecul în acest loc neliniștit: trecutul a fost frumos, dar prezentul încă doare.
