Tournis înseamnă literalmente „amețeală” sau „vertij”, dar este un substantiv expresiv și mai rar întâlnit în cântece. În versul „le tournis des petits gars qui courent”, sugerează energia, agitația și senzația amețitoare pe care o poate provoca iubirea.
În „L’amour”, Christophe Maé, alături de Amadou & Mariam, vorbește despre iubire ca despre o forță care îi schimbă pe oameni în toate direcțiile. „Ça fait rêver les gens, l’amour” [Iubirea îi face pe oameni să viseze], dar aceeași iubire îi poate face să roșească, să mintă, să plângă sau să zâmbească. Imaginea e foarte omenească și puțin amuzantă: iubirea dă viață, amețește „les petits gars qui courent” [băiețeii care aleargă] și îi face pe îndrăgostiți să vorbească atât de mult, încât „ça fait le vide autour” [lasă gol în jur]. Refrenul revine simplu și afectuos: „On est deux, mon amour” [Suntem doi, iubirea mea], ca o promisiune că, indiferent de haos, cuplul rămâne împreună.
Melodia nu idealizează iubirea. Spune direct că „Ça abîme des gens, l’amour” [Iubirea rănește oameni] și că te poate face „aveugle” [orb], adică incapabil să vezi limpede. În același timp, ea „donne des ailes” [dă aripi], te face să plutești și să parcurgi kilometri pentru cineva. Spre final, gesturile devin concrete și jucăușe: iubirea stinge abajururi, face pe cineva să fumeze o țigară, apoi să se lase de fumat, ba chiar schimbă siluete. Tocmai aceste imagini exagerate fac cântecul simpatic: iubirea e prezentată ca o energie care poate da peste cap rutina, corpul, planurile și chiar felul în care vezi lumea.