În "Lovesick Lullaby", YUNGBLUD ne invită într-o dimineață cenușie care se transformă treptat într-un carusel neon de emoții. Protagonistul se trezește fără vreun motiv clar de suferință, dar cu o tristețe care apasă ca după o despărțire. Versurile urmăresc fuga lui prin relații alese prost, tentația micilor excese (un pachet de hașiș cumpărat doar ca să dea bine în fața prietenilor) și dialogul interior care oscilează între autodepreciere și poftă de aventură. Totul se învârte în jurul dorinței de a simți "good emotions", chiar dacă acestea vin amestecate cu anxietate, singurătate și puțină nebunie.
Refrenul repetitiv, "lovesick lullaby", funcționează ca o mantră: un cântec de leagăn pentru inimile care nu pot adormi de dor, dar care totuși încearcă să-și păstreze speranța. Dincolo de povestea haioasă cu "Hash man", piesa vorbește despre contrastul dintre exteriorul "cool" și furtuna din interior, despre nevoia de conexiune autentică și despre modul în care tinerii încearcă să-și regleze stările atunci când lumea pare că se învârte prea repede. Melodia este, de fapt, un manifest al vulnerabilității purtat pe un ritm energic, perfect pentru cei care vor să își exorcizeze tristețile dansând.