Eigenarten se traduce prin 'ciudățenii', 'particularități' sau 'trăsături specifice'. Este un cuvânt interesant, deoarece se referă la acele aspecte unice și adesea neobișnuite care definesc o persoană sau o relație.
În contextul cântecului, Max Raabe cântă: "Uns're Eigenarten durchschauen wir sehr gut" (Ne înțelegem foarte bine ciudățeniile/particularitățile). Aceasta subliniază o înțelegere profundă și o acceptare reciprocă a defectelor și calităților, sugerând o relație matură și autentică. Este un cuvânt care adaugă profunzime mesajului de iubire și acceptare.
În „Ans Herz Geh'n”, Max Raabe vorbește despre apropierea dintre doi oameni care se cunosc foarte bine și se acceptă cu tot cu ciudățenii. Titlul este o expresie germană: „ans Herz gehen” înseamnă „a ajunge la inimă”, adică a fi foarte drag cuiva și a-l mișca profund. Vocea cântecului cere un gest simplu: „Nimm’ mich in den Arm” [Ia-mă în brațe], pentru ca amândurora să le fie din nou cald. Apoi vine o imagine surprinzătoare și ușor amuzantă: „Mein Glück macht Inventur” [Fericirea mea face inventarul]. Cu alte cuvinte, persoana își verifică fericirea și își dă seama cât de importantă este această legătură.
Cântecul promite loialitate fără condiții: „Lassen wir uns einander nie im Stich” [Să nu ne lăsăm niciodată unul pe altul]. Cei doi își văd clar „die schrägen und die schönen” [ciudățeniile și lucrurile frumoase], cunosc certurile și împăcările, iar încrederea îi face să se țină strâns unul de celălalt. „Der Rest ist mir egal” [În rest, nu-mi pasă] sună direct, aproape încăpățânat: dacă tu mă lași să fiu eu, iar eu te las să fii tu, restul lumii poate aștepta. E o declarație caldă despre acceptare, sprijin și sentimentul rar de a fi cu adevărat înțeles.