Imaginează-ți că pășești într-un peisaj de iarnă: brazi pudrați cu omăt, lumini palide reflectate în zăpadă și o liniște care îți lasă gândurile să răsune. În mijlocul acestei tăceri apare vocea lui Linkin Park, care transformă decembrie într-o confesiune muzicală despre singurătate și regrete. Versurile sunt ca aburul unei respirații în aerul rece: fragile, vizibile doar o clipă, dar pline de căldură interioară.
Cântărețul își privește anotimpul preferat ca pe un „acasă” acoperit de zăpadă, însă recunoaște că frumusețea iernii nu poate umple golul lăsat de cuvintele greșite și de absența unei persoane dragi. Refrenul „I’d give it all away” devine promisiunea disperată de a renunța la tot pentru a găsi din nou un loc și un om la care să se întoarcă. „My December” este, astfel, o meditație despre cum frigul exterior poate scoate la suprafață focul lăuntric al speranței și dorința de a repara legăturile pierdute.