Gestreeld înseamnă „mângâiat” sau „dezmierdat”. Este un verb care evocă o atingere delicată și reconfortantă, adesea asociată cu afecțiunea și tandrețea.
În contextul cântecului, Jan Smit folosește acest cuvânt pentru a descrie cum râsul persoanei iubite îi „mângâie” inima, capul și sufletul. Este o metaforă frumoasă care subliniază puterea vindecătoare și liniștitoare a zâmbetului, transformând durerea în alinare.
În „Als Je Lacht” („Când zâmbești”), Jan Smit descrie un om care se simte complet singur, chiar și în mijlocul mulțimii. Străzile sunt goale, păsările nu mai cântă ca înainte, iar într-un oraș plin de oameni el simte că „toch alleen” [tot singur]. Imaginea este simplă și directă: fără persoana iubită, parcă nici nu mai există cu adevărat.
Totul se schimbă atunci când ea zâmbește. „Zijn m'n wonden weer geheeld” [rănile mele sunt din nou vindecate] nu vorbește despre răni fizice, ci despre durerea lui sufletească. Zâmbetul ei îi liniștește „hart en hoofd en ziel” [inima, mintea și sufletul], iar el îi cere măcar o clipă, poate încă o noapte, pe care să o poată păstra în amintire. Versul „je bent voor mij de wereld waarin ik leef” [pentru mine, tu ești lumea în care trăiesc] este foarte intens, chiar puțin dramatic, dar tocmai asta face cântecul sincer: pentru el, această persoană nu este doar o bucurie, ci locul în care simte că poate continua să trăiască.