Marília Mendonça (Ao Vivo Em Goiânia) Lyrics in Romanian by Dan Lellis
Arrego este un termen colocvial brazilian care înseamnă a ceda, a renunța sau a cere o pauză, mai ales într-o situație dificilă sau o luptă.
În contextul cântecului, protagonistul, care se credea un burlac convins, realizează că îi este greu să se adapteze vieții de singur. El spune: "Tô pedindo arrego" (Cer să cedez/renunț), exprimând că este copleșit și că îi lipsește fosta parteneră, ajungând chiar să asculte muzică tristă pentru a-și depăși suferința.
În piesa lui Dan Lellis, despărțirea îl aruncă pe narator într-o viață de singur, pentru care nu mai are antrenament. Iese cu gașca, încearcă să „curtir a vida” [să se bucure de viață], să cunoască fete și să bea, dar recunoaște amuzat: „perdi a pose o gingado” [mi-am pierdut atitudinea și șarmul]. Nu mai știe replicile cu care cucerea pe cineva și spune că a „desaprendido o ABC da vida de solteiro” [a uitat alfabetul vieții de burlac]. Aici, „nega” este un apel familiar către o femeie, „rapa” înseamnă gașca, iar „birita” este alcoolul. Planul de a merge la Guarujá, oraș de litoral, ca să uite privind marea sună bine doar pentru câteva secunde: „Não! Não vai rolar” [Nu! Nu se va întâmpla!].
Partea cea mai simpatică este că muzica devine metoda lui de supraviețuire: ascultă CD-ul lui Pablo, iar „Marília Mendonça” apare ca voce pentru a trece peste relație. Totuși, fostei iubite îi spune că nu este disponibilă să se întoarcă, așa că el rămâne între dramă și speranță. „A gente era tão colado” [Eram atât de apropiați] explică de ce amintirile îl năpădesc, iar dorința lui este foarte concretă: să fie din nou strigat „meu maluquim” [nebunul meu]. Repetiția cu „Deixa eu pensar que cê ainda tá aqui” [Lasă-mă să cred că încă ești aici] arată că despărțirea nu s-a terminat în mintea lui. Încearcă să meargă mai departe prin „becos e vielas” [alei și străduțe], să păstreze ce a fost bun și să învețe, încet, să-și ia rămas-bun.
