„Heartbreaker” pune sub lupă acea zonă gri a unei iubiri care se stinge, dar refuză să se lase stinsă. Vocea fragilă a lui Birdy recunoaște că a „citit greșit” totul; relația s-a înclinat de la punctul de plecare, iar singura ieșire ar fi desprinderea. Totuși, la fiecare chemare pentru „încă un dans”, protagonista cedează, prinsă între dorința de a salva ce se poate și conștientizarea că iluziile „nu țin pentru totdeauna”. Refrenul repetitiv Heartbreaker funcționează ca un avertisment și o etichetă: partenerul pare că frânge inimi, dar și ea riscă să devină propria-i distrugătoare dacă nu rupe cercul.
Lupta interioară se reduce la un paradox simplu, dar puternic: „damned if I do, damned if I don’t”. Dacă pleacă, doare. Dacă rămâne, tot doare. De aici rezultă tensiunea melancolică a piesei, întărită de interjecțiile „ayy-oh” care marchează pauze de respirație, ca niște oftaturi muzicale. „Heartbreaker” devine astfel o confesiune sinceră despre momentul acela când adevărul (că povestea e deja pierdută) se ciocnește de speranța încă vie, dând naștere unei balanse fragile între renunțare și atașament. Pentru cursanții de limba română, cântecul oferă vocabular legat de emoții complexe și exprimă perfect dilema universală a unei inimi care nu știe când să se oprească.