Jutkutti este forma de trecut a verbului jutkuttaa, care înseamnă a păcăli, a fenta sau a convinge pe cineva prin șiretlic.
În contextul cântecului, Ieva, o fată tânără, își păcălește mama care o supraveghea, reușind să se alăture dansului. Este un cuvânt jucăuș și plin de viață, care surprinde spiritul rebel și vesel al cântecului.
„Ievan Polkka” spune, cu multă poftă de dans și puțină teamă de ceartă, povestea unei seri în care un băiat și Ieva nu se lasă opriți de mama ei. Din vecini se aude ritmul polcii, iar picioarele băiatului „kutkutti”, adică îl gâdilă și îl împing să danseze. Mama o păzește pe Ieva, dar „kyllähän Ieva sen jutkutti” [dar Ieva a păcălit-o totuși]. Cei doi dansează „laiasta laitaan” [dintr-o parte în alta], în timp ce oamenii le urează fericire, toți ajung udați, iar vioara „vinku” [scârțâie sau țipă] cu veselie. E o scenă zgomotoasă, cam năstrușnică, în care porunca de a sta cuminte pierde în fața muzicii.
După petrecere, acasă îi așteaptă o ceartă. Băiatul spune că Ieva începe să plângă și o îndeamnă să nu se necăjească: „Laskemma vielähi laiasta laitaa” [mai dansăm încă dintr-o parte în alta]. Apoi îi răspunde mamei într-un fel foarte obraznic, spunându-i să-și țină gura și să meargă să-și repare oasele, dacă tot vrea să se ia la harță. Versul „Vaan minä en luovu Ievasta” [dar eu nu renunț la Ieva] face alegerea lui limpede, iar finalul cu „Salivili hipput tupput täppyt” este un șir de silabe fără sens precis, ca un ultim zvâcnet de polcă. Cântecul nu explică o mare dramă: arată o noapte de dans, o mamă furioasă și un băiat hotărât să continue petrecerea.