„It Never Ends” ne aruncă direct în mijlocul unui carusel emoțional unde iubirea, dependența și autodistrugerea se ciocnesc cu zgomot de sirenă. În doar câteva versuri, britanicii de la Bring Me The Horizon descriu o relație care a început ca o aventură și a devenit un câmp de luptă: el se jură că este bine, apoi recunoaște că minte; vrea să plece, dar rămâne îngenuncheat; declară că aceasta nu este dragoste, ci un război imposibil de câștigat. Refrainul obsesiv „Every second, every minute… It never ends” transformă piesa într-un ceas care ticăie necontenit, amintind că unele cicluri toxice par imposibil de rupt.
Prin imagini gotice (cuie în sicriu, sânge, soldați căzuți) și un refren care mușcă, piesa devine un strigăt sincer despre tulburările mintale și lupta cu propriile demoni. Mesajul e clar: atunci când mintea îți spune că totul e sub control, iar inima urlă contrariul, se naște un conflict interior care „nu se termină niciodată”. Ascultătorul e invitat să recunoască aceste bătălii invizibile și, poate, să caute ajutor înainte ca următorul „cuie în sicriu” să fie bătut.