„No Woman, No Cry” este ca o scrisoare caldă trimisă din cartierul Trenchtown, Jamaica, direct către sufletul ascultătorului. Bob Marley îi vorbește unei femei (și, prin ea, tuturor celor care trec prin momente grele) și o roagă să nu plângă – nu pentru că problemele nu există, ci pentru că speranța e mai puternică. Versurile sunt pline de nostalgie: focul improvizat de Georgie, terciul de porumb împărțit între prieteni, amintirile cu „oamenii buni” și „ipocriții” care se amestecă printre ei. Toate detaliile pictează un tablou viu al unei comunități sărace, dar unite, unde puținul devine mult prin solidaritate și muzică.
Mesajul central al cântecului e unul de reziliență: „Într-un viitor luminos nu îți poți uita trecutul”, așa că lacrimile trebuie șterse, iar pașii trebuie să continue – „picioarele mele sunt singura mea trăsură, așa că trebuie să merg înainte”. Refrainul repetitiv „Everything's gonna be alright” funcționează ca un legănat de leagăn, aducând liniște și încredere. Astfel, piesa devine un imn al curajului cotidian, invitându-ne să transformăm durerea în amintiri prețioase și să mergem mai departe cu inimile pline de lumină.