Încerc să trăiesc în alb și negru, dar sunt atât de tristă
_____
Aș vrea să fie pe bune când zic că te-am depășit
_____
Dar tot nu-i adevărat
Și încă sunt la fel de tristă
_____
Credeam că suntem la fel
_____
Două păsări de același fel, acum mi-e rușine
_____
Fac tot ce pot, habar n-am ce urmează
_____
În fundul minții încă sunt peste mări
_____
O pasăre în colivie, credeam că ai fost făcut pentru mine
_____
Încerc să trăiesc în alb și negru, dar sunt atât de tristă
_____
Dar eu nu sunt ce-ți trebuie
_____
Aș vrea să fie pe bune când zic că te-am depășit
_____
Dar tot nu-i adevărat, adevărat
Și încă sunt la fel de tristă
Tristețe pură, tristețe pură
_____
Te-ai născut mai albastru ca un fluture
_____
Frumos și atât de lipsit de oxigen
_____
Mai rece decât ochii tatălui tău
_____
El n-a învățat niciodată să empatizeze cu nimeni
_____
Te-ai născut întinzând mâinile spre mama ta
_____
Victimă a planurilor tatălui tău de a conduce lumea
_____
Prea speriat să ieși afară
_____
Paranoic și împietrit de ce-ai auzit
_____
Dar ar putea spune la fel despre mine
_____
Dorm cam trei ore pe noapte
_____
Adică doar douăzeci și una pe săptămână, acum, acum
_____
Și aș putea spune la fel despre tine
_____
Născut fără vină, ai crescut faimos și tu
_____
Doar un copil născut trist acum, acum
_____
Dar nu pot să te schimb