În „Brianstorm”, trupa britanică Arctic Monkeys pictează portretul unui personaj pe cât de carismatic, pe atât de intimidant: Brian. El intră în scenă cu un aer de siguranță naturală, îmbrăcat lejer dar impecabil, iar toți din jur rămân hipnotizați de combinația lui de tricou și cravată. Naratorul îi recunoaște „efortlessness-ul” și îl ironizează în același timp, fiind fascinat de abilitatea lui de a cuceri oameni și situații fără să pară că depune vreun efort.
Dincolo de admirație există și un sentiment de disconfort: Brian este comparat cu o furtună imprevizibilă, „the unforecasted storm”, care poate răsturna ușor dinamica unui grup și fura „thunder-ul” altora. Piesa scoate la iveală tensiunea dintre magnetismul unui lider social și pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru orgoliile și emoțiile celor din jur. Rezultatul este un comentariu amuzant și acid despre superficialitate, invidie și atracția irezistibilă a celor care par să aibă mereu controlul asupra jocului.