Vice se traduce prin „viciu” și este un cuvânt central în această melodie, apărând de mai multe ori.
În contextul cântecului, „vice” se referă la obiceiuri sau dependențe dăunătoare, cum ar fi alcoolul, relațiile ocazionale sau evadarea constantă, pe care protagonista le folosește pentru a face față durerii și singurătății. Este un cuvânt puternic care surprinde tema principală a cântecului.
În „Vice”, Miranda Lambert explorează un ciclu de comportamente autodistructive folosite pentru a face față durerii. Cântecul ne poartă într-o lume a deciziilor luate în momente de slăbiciune, descrise ca „vicii”. Naratoarea caută alinare în lucruri pe care știe că ar trebui să le evite: de la ascultarea repetată a unui cântec trist pe un pick-up de vinil, la un pahar de alcool care o așteaptă pe masă, descris ca o „dulce mântuire”.
Fiecare viciu este o încercare de a amorți singurătatea și suferința. Versurile descriu o dimineață plină de regret, părăsind patul unui străin la 7 dimineața, doar pentru a recunoaște că va repeta greșeala. Acest model se extinde și la locuri, unde naratoarea „poartă un oraș ca pe o geacă de piele” și pleacă atunci când noutatea dispare, poate „dependentă de rămas-bunuri”. Cântecul este o reflecție sinceră asupra modului în care o persoană se poate simți pierdută, evitând propria reflecție în oglindă și găsind familiaritate doar în căutarea următorului viciu.