Cu pământul tremurând sub picioare
Care a zis, 'fugi, e foc'
Am trecut, am trecut prin zile
Când iubirea luminoasă se transformă în ură
Te-ndoi și te-ndoi până te rupi
Până când toate luminile-s stinse
Când cel la care ții îți ia totul
Te-neacă ca o cascadă
Pierzi drumul și te lovești de zid
Eu voi fi, eu voi fi, eu voi fi cea care
Când doare de parcă ai căzut de sus
Când nu poți mișca, inima-ți e-ncuiată
Te ridici, te ridici, te ridici
Uneori ai nevoie de cineva
Când doare de parcă ai căzut de sus
Am fost doborâtă singură
Când apa-i prea adâncă și prea rece
Cu o inimă frântă ce-aleargă nebună
Când cel la care ții îți ia totul
Te-neacă ca o cascadă
Pierzi drumul și te lovești de zid
Eu voi fi, eu voi fi, eu voi fi cea care
Când doare de parcă ai căzut de sus
Când nu poți mișca, inima-ți e-ncuiată
Te ridici, te ridici, te ridici
Uneori ai nevoie de cineva
Când doare de parcă ai căzut de sus
Eu voi fi, eu voi fi, eu voi fi cea care
Când doare de parcă ai căzut de sus
Când nu poți mișca, inima-ți e-ncuiată
Te ridici, te ridici, te ridici (te ridici)
Uneori ai nevoie de cineva
Când doare de parcă ai căzut de sus