„I Still Haven’t Found What I’m Looking For” ne poartă într-o călătorie sonoră prin care Bono, solistul trupei irlandeze U2, își mărturisește setea de absolut. Versurile descriu sprinturi peste câmpuri, ascensiuni pe munți și ziduri urbane escaladate, toate pentru a fi „cu tine”. Dar, de fiecare dată, refrenul revine cu aceeași confesiune: încă nu am găsit ceea ce caut. Este un imn al neliniștii umane, în care iubirea pământească, experiențele senzuale („honey lips”, „healing fingertips”) și chiar întâlnirile mistice („am vorbit cu limba îngerilor”) nu ajung să stingă dorința de ceva mai profund.
Cântecul îmbină teme spirituale și laice: credința într-un „Kingdom Come”, imaginea eliberării de lanțuri și rușine, dar și lupta personală de a găsi sensul suprem. Deși protagonistul a gustat din extaz și s-a confruntat cu demonii proprii, el rămâne într-o alergare neobosită. Mesajul îi invită pe ascultători să îmbrățișeze căutarea continuă, să accepte că drumul, nu destinația, este uneori cea mai autentică formă de credință și libertate.