„Beautiful Day” transformă o dimineață cenușie într-un veritabil spectacol de culori. Inima înflorește chiar și pe un pământ pietros, semn că optimismul își găsește locul și în cele mai strâmte interstiții ale vieții. Versurile lui Bono, solistul trupei irlandeze U2, descriu pe rând aglomerația unui oraș fără „spațiu de închiriat”, confuzia unui drum fără destinație și tentația de a ne simți fără noroc. Totuși, refrenul explodează cu un îndemn simplu: „It’s a beautiful day, don’t let it get away!”—un reminder că frumusețea nu depinde de circumstanțe, ci de felul în care alegem să privim lumea.
Piesa ne poartă printr-un slideshow rapid de imagini vibrante—de la canioane ascunse de nori la flote de ton și focurile beduinilor—ca să ne arate că planeta întreagă e un cadou deschis pentru cei ce vor să vadă. Mesajul final este eliberator: ceea ce nu ai, poate că nici nu îți trebuie; ceea ce nu știi, poți totuși să simți. U2 ne încurajează să renunțăm la bagajul inutil, să lăsăm în urmă tristețea și să ne agățăm de recunoștință. Dacă privești cu adevărat, vei descoperi că, indiferent de noroiul de pe pantofi, ziua de azi poate fi—și merită să fie—extraordinar de frumoasă.