În unele zile, viața pare perfectă
În alte zile pur și simplu nu merge
Binele, răul, ce-i drept, ce-i greșit
Și tot ce e între ele
Deși e o nebunie, e uimitor
Putem schimba o inimă cu vorbele pe care le spunem
Munții se fărâmă cu fiecare silabă
Speranța poate trăi sau muri
Deci rostește viață, rostește viață
În cea mai moartă, cea mai neagră noapte
Rostește viață, rostește viață
Când soarele nu va străluci și nu știi de ce
Privește în ochii celor cu inima frântă
Privește-i cum prind viață de îndată ce rostești speranță
Rostești iubire, rostești
În unele zile, limba mi se-mpleticește
În alte zile, gândurile mele pur și simplu se destramă
Fac, nu fac, voi face, nu voi face
E ca și cum m-aș îneca în adâncuri
Ei bine, e o nebunie să-ți imaginezi
Cuvintele de pe buzele noastre ca brațele compasiunii
Munții se fărâmă cu fiecare silabă
Speranța poate trăi sau muri
Deci rostește viață, rostește viață
În cea mai moartă, cea mai neagră noapte
Rostește viață, rostește viață
Când soarele nu va străluci și nu știi de ce
Privește în ochii celor cu inima frântă
Privește-i cum prind viață de îndată ce rostești speranță
Rostești iubire, rostești
Ridică-ți capul un pic mai sus
Răspândește iubirea ca focul
Speranța va cădea ca ploaia
Când rostești viață cu vorbele pe care le spui
Înalță-ți gândurile un pic mai sus
Folosește-ți cuvintele ca să inspiri
Bucuria va cădea ca ploaia
Când rostești viață cu vorbele pe care le spui
Ridică-ți capul un pic mai sus
Răspândește iubirea ca focul
Speranța va cădea ca ploaia
Când rostești viață cu vorbele pe care le spui
Deci rostește viață, rostește viață
În cea mai moartă, cea mai neagră noapte
Rostește viață, rostește viață
Când soarele nu va străluci și nu știi de ce
Privește în ochii celor cu inima frântă
Privește-i cum prind viață de îndată ce rostești speranță
Rostești iubire, rostești
În unele zile, viața pare perfectă