Habar n-am la ce mă gândeam
Lăsându-mi copilul în urmă
Acum sufăr blestemul și acum sunt oarbă
Cu toată furia, vina și tristețea
Ce vin să mă bântuie pe veci
Abia aștept prăpastia de la capătul râului
Sau caut pe cineva să mă răzbune
Prinsă-n propriul paradox, vreau să mă eliberez
Poate ar trebui să-i urmăresc și să-i găsesc
Înainte să încerce să mă oprească
Nu va dura mult până voi ajunge o marionetă
De când nu l-am mai văzut pe fiul meu
Pierdut în fața acestui monstru
Omului din spatele măcelului
Tot cânt acest cântec prostesc
La sănătatea mintală a mamei tale
Aș vrea să trăiesc în prezent
Cu darul greșelilor din trecut
Dar viitorul mă atrage ca o haită de șerpi
Ochișorii tăi dulci, zâmbetul tău micuț
Amintirile astea neclare mă scot din sărite
Dar crima nu e justificată
Ce i s-a întâmplat fiului meu, sunt îngrozită
Îmi stăruie în minte și gândul devine tot mai mare
Îmi pare rău, puiul meu drag, aș fi vrut să fiu acolo
De când nu l-am mai văzut pe fiul meu
Pierdut în fața acestui monstru
Omului din spatele măcelului
Tot cânt acest cântec prostesc
La sănătatea mintală a mamei tale