Când îmi imaginez orașul meu natal
_____
Văd o statuie din bronz, bronzată artificial, cu tine
_____
Și o placă dedesubt
_____
Care amenință să mă împingă pe scările școlii noastre
_____
Era mereu aceeași durere arzătoare
_____
Dar visam că, într-o zi, aș putea spune
_____
Tot timpul cât tu aruncai pumni, eu clădeam ceva
_____
Și nu pot ierta felul în care m-ai făcut să mă simt
_____
Am țipat „tu, Aimee” spre cerul nopții, în timp ce sângele șiroia
_____
Dar nu pot uita cum m-ai făcut să mă vindec
_____
N-a fost o luptă dreaptă sau un omor curat
_____
De fiecare dată când Aimee îmi călca pe mormânt
_____
Apoi a scris titluri
_____
În ziarul local, râzând de fiecare pas mic pe care-l făceam
_____
Era mereu aceeași durere arzătoare
_____
Dar mă rugam ca, într-o zi, să pot spune
_____
Tot timpul cât tu aruncai pumni, eu clădeam ceva
_____
Și abia așteptam să-ți arăt că era pe bune
_____
Am țipat „tu, Aimee” spre cerul nopții, în timp ce sângele șiroia
_____
Dar nu pot uita cum m-ai făcut să mă vindec
_____
Toată lumea știe că mama mea e o femeie sfântă
_____
Dar spunea că și-ar fi dorit să fii moartă
_____
Am împins fiecare bolovan în susul dealului
_____
Cuvintele tale încă îmi sună în cap, îmi sună în cap
_____
Am scris o mie de cântece pe care tu le consideri nasoale
_____
Am clădit o moștenire pe care n-o poți anula
_____
Dar când îmi număr cicatricile, vine un moment de adevăr
_____
Că n-ar fi existat asta dacă n-ai fi fost tu
_____
Poate că tu ai reîncadrat povestea
_____
Și, în mintea ta, n-ai făcut niciodată spiritul meu vânăt și zdrobit
_____
Nu cred că te-ai schimbat prea mult
_____
Așa că ți-am schimbat numele și orice indiciu care te trăda
_____
Și într-o zi copilul tău vine acasă cântând
_____
Un cântec pe care doar noi doi o să știm că e despre tine, fiindcă
_____
Tot timpul cât aruncai pumni, a fost degeaba
_____
Iar orașul nostru pare atât de mic văzut de sus, de aici
_____
Am strigat „Mulțumesc, Aimee” spre cerul nopții și stelele-s uimitoare
_____
Fiindcă nu pot uita cum m-ai făcut să mă vindec
_____
Toată lumea știe că mama mea e o femeie sfântă
_____
Dar spunea că și-ar fi dorit să fii moartă
_____
Așa că am împins fiecare bolovan pe dealul acela
_____
Cuvintele tale încă îmi sunau în cap, îmi sunau în cap