Mă-nec în Blue Nile
_____
Mi-a trimis „Downtown Lights”
_____
Nu-l mai ascultasem de ceva timp
_____
Plictiseala-mi intră până-n oase
_____
Colivia asta cândva era în regulă
_____
Visez să sparg lacăte
_____
Să-mi arunc viața la lupi ori pe stâncile oceanului
_____
Să mă izbesc de el la noapte, e un paradox
_____
Sunt rea, nebună sau înțeleaptă?
_____
Dacă doar în mintea mea a scris „A mea” pe coapsa mea de sus?
_____
Un pas greșit și cad iar în labirintul de gard viu
_____
Tot îmi amintesc lucruri pe care nu le-am făcut
_____
Sărut murdar pe buza de sus, cât tânjesc după întâlnirile noastre
_____
Fără să-i ating vreodată pielea
_____
Cum pot fi vinovată ca păcatul?
_____
Păstrez aceste dorințe sub lacăt
_____
Cu litere mici, într-un seif
_____
Cineva mi-a spus: „Nu există gânduri rele
Doar faptele tale vorbesc”
_____
Cedează unui răsuflu greoi care mă cuprinde toată
_____
Deja am făcut-o în capul meu; dacă-i doar închipuire
_____
De ce se simte ca un jurământ pe care-l vom ține amândoi cumva?
_____
Dacă doar în mintea mea a scris „A mea” pe coapsa mea de sus?
_____
Un pas greșit și cad iar în labirintul de gard viu
_____
Cearșafurile mele ard
_____
Se adună ca valuri ce se izbesc de mormântul meu
_____
Fără să-i ating vreodată pielea
_____
Cum pot fi vinovată ca păcatul?
_____
Dacă dau piatra la o parte?
_____
Oricum o să mă crucifice
_____
Dacă felul în care mă ții e, de fapt, ce-i sfânt?
_____
Dacă decența îndelung răbdată e tot ce vor de la mine
_____
Ei nu știu cât de uimitor m-ai bântuit
_____
Te aleg pe tine și pe mine cu religiozitate
_____
Dacă doar în mintea mea a scris „A mea” pe coapsa mea de sus?
_____
Un pas greșit și cad iar în labirintul de gard viu
_____
Tot îmi amintesc lucruri pe care nu le-am făcut
_____
Sărut murdar pe buza de sus, cât tânjesc după întâlnirile noastre
_____
Fără să-i ating vreodată pielea
_____
Cum pot fi vinovată ca păcatul?
_____
Mi-a trimis „Downtown Lights”
_____
Nu-l mai ascultasem de ceva timp