Am faza asta că îmbătrânesc, dar nu devin mai înțeleaptă
_____
Miezul nopții îmi devine după-amiază
_____
Când depresia mea face tura de cimitir, toți oamenii
_____
Pe care i-am ghost-uit stau acolo în cameră
_____
N-ar trebui să fiu lăsată singură cu ideile mele
_____
Ele vin cu costuri și vicii
Poveste veche de când lumea
_____
Mă trezesc țipând dintr-un vis
_____
Într-o zi o să văd cum pleci
_____
Căci te-ai săturat de planurile mele
La ora ceaiului, toată lumea e de acord
_____
Mă uit direct la soare, dar niciodată în oglindă
_____
Trebuie să fie extenuant să ții mereu cu anti-eroul
_____
Uneori simt că toți sunt niște bebeluși sexy
_____
Iar eu sunt un monstru pe deal
_____
Prea mare ca să ies, târându-mă încet spre orașul tău preferat
_____
Străpunsă în inimă, dar niciodată ucisă
_____
Ai auzit narcisismul meu ascuns pe care îl maschez drept altruism
_____
Ca un fel de congressman?
Poveste veche de când lumea
_____
Mă trezesc țipând dintr-un vis
_____
Într-o zi o să văd cum pleci
_____
Și viața își va pierde tot sensul
_____
Eu sunt problema, eu
La ora ceaiului, toată lumea e de acord
_____
Mă uit direct la soare, dar niciodată în oglindă
_____
Trebuie să fie extenuant să ții mereu cu anti-eroul
_____
Am un vis că nora mă ucide pentru bani
_____
Crede că le-am lăsat totul în testament
_____
Familia se strânge și îl citește
_____
Și atunci cineva țipă
_____
„Râde de noi din iad”
_____
Eu sunt problema, eu
_____
Toți sunt de acord, toți sunt de acord
La ora ceaiului toți sunt de acord
_____
Mă uit direct la soare, dar niciodată în oglindă
_____
Trebuie să fie extenuant să ții mereu cu anti-eroul