Când dai tot ce poți, nu p-, ți-am tot zis
Când dai tot ce poți, naiba, asta-i tot ce poți face
Tu și eu și oricine altcineva
Așa că mereu încep să vorbească
Fug de unde provin
Nu pot sta cu nimeni niciodată
Să te iubesc aproape că se simte ca ceva real
Când nu-i nimeni pe lângă mine, tu m-ai pierdut și m-ai regăsit
Cu deschis, deschis, deschis
Brațe deschise, tu mă ții deschisă
Sunt atât de devotată ție, ție, ție
Ți-ai petrecut viața fără speranță
Dar te rog, pune-mi oricum o lesă
Cine are nevoie de stimă de sine oricum?
Mă urăsc ca să te fac să rămâi
Împinge-mă deoparte, eu tot aici o să fiu
Cu deschis, deschis, deschis
Brațe deschise, tu mă ții deschisă
Sunt atât de devotată ție, ție, ție
Indiferent ce vine între noi, da, am decis
Merg cu tine pe veci, tu mă ghidezi pe veci
Mă opresc lângă un dușman, îi lovesc trotuarul, plec în derapaj
Observ că atunci când ești furios, fără cuvinte, doar tăcere
Ți-am desenat culoarea mea preferată, acum îmi vezi toate nuanțele
Zici că exagerez, îți răspund: «Unde mă duci?»
Legați pe viață, pe Dumnezeu, nimeni nu mă poate înlocui
Consecințe, repercusiuni, karma tot mă schimbă
Pentru tine încerc, figura-mi e ID valid
C'est la vie, mergem la Paris, dacă nu-i cinci stele, nu sunt eu
Super solid, păstrăm betonul, pariez pe tot onorariul tău
Doar să nu schimbi tabăra, pot să-ți fac încheietura să ardă cu un AP
Prin urcușuri și coborâșuri și toată fierbințeala
Fac o întorsătură și-ți spun cum stă treaba
Loviturile din spate te liniștesc, orice, doar să nu pleci vreodată
Se pare că e timpul să plec
Trebuie să te las să pleci
Trebuie să te las să pleci, trebuie să te las să pleci
Trebuie să te las să pleci, trebuie
Ești singurul care mă ține la pământ
Ești singurul care mă ține la pământ
Fiindcă eu sunt singura care mă ține la pământ