Sunt oameni care n-ajung nicăieri
Parcă bifăm niște gesturi
Dintr-un destin deja scris
Spune-mi unde-i inspirația noastră
Atunci cred că depinde de mine
Nu, n-o să mai pierdem
Încă o clipă în orașul ăsta
Nu ne întoarcem, lumea ne strigă
Lasă trecutul în trecut
Iar nenorocirea iubește compania, așa că la revedere
O să-ți fie dor de mine când plec
O să-ți fie dor de mine când voi fi dus
Procrastinarea se învârte în cerc prin capul meu
În timp ce tu stai și meditezi
Ești tensionat, abandonat ca mort
Ești lăsat în voia sorții
Cât timp ești ocupat să-ți inventezi scuze
O altă zi, o altă victimă
Dar asta nu mi se va întâmpla
Nu, n-o să mai pierdem
Încă o clipă în orașul ăsta
Nu ne întoarcem, lumea ne strigă
Lasă trecutul în trecut
Iar nenorocirea iubește compania, așa că la revedere
O să-ți fie dor de mine când plec
O să-ți fie dor de mine când voi fi dus
O să-ți fie dor de mine când voi fi dus
N-o să privesc înapoi când spun adio
Voi lăsa groapa asta în urmă
Îmi voi lua ce-i al meu diseară
Fiindcă fiecare zi irosită
Te vei trezi plin de păreri de rău
Pentru că viața nu așteaptă, așa că depinde de tine
Nu, n-o să mai pierdem
Încă o clipă în orașul ăsta
Nu ne întoarcem, lumea ne strigă
Lasă trecutul în trecut
Iar nenorocirea iubește compania, așa că la revedere
O să-ți fie dor de mine când plec
O să-ți fie dor de mine când voi fi dus
O să-ți fie dor de mine când voi fi dus
O să-ți fie dor de mine când voi fi dus
O să-ți fie dor de mine când voi fi dus