Sam Smith face o radiografie a singurătății moderne în piesa To Die For. Versurile descriu un personaj care rătăcește pe bulevarde pline de cupluri zâmbitoare, sorbind „pink lemonade” într-o duminică perfectă, însă simțindu-se ca o „umbră singuratică pe trotuar”. Contrastul dintre fericirea publică și furtuna interioară scoate la iveală frica ancestrală de a muri singur. În loc să admire tabloul idilic, naratorul vede propria lume prăbușindu-se și își repetă dorința arzătoare: „I just want somebody to die for”.
Prin această repetiție, Sam Smith transformă declarația în refrenul unei nevoi profunde de conexiune totală – o iubire atât de puternică încât merită orice sacrificiu. Piesa devine astfel un imn al vulnerabilității, invitându-ne să recunoaștem că, indiferent cât de luminoase par zilele altora, fiecare caută acea persoană care să dea sens vieții. Ritmul blând și vocea emotivă completează mesajul: nu este vorba despre dramatism gratuit, ci despre autenticitatea dorinței de a aparține cuiva într-o lume unde toți par să-și găsească jumătatea, iar noi încă „căutăm în fiecare zi, în fiecare noapte”.