„Fading Like A Flower” aduce atmosfera pop-rock inconfundabilă a trupei suedeze Roxette direct în inimă, vorbind despre acea iubire care încă arde, chiar dacă se ofilește încet. Versurile urmăresc un eu liric ce fuge „o cale lungă, departe de casă”, doar pentru a descoperi un „suflet de piatră”. De fiecare dată când persoana iubită dispare din cameră, protagonistul simte că se „ofilește ca o floare”, la fel cum un trandafir își pierde culoarea sub ploaie și vânt. Refrenul repetitiv redă perfect ciclicitatea emoțiilor: atracția este irezistibilă, iar despărțirea – oricât de scurtă – este devastatoare.
În spatele ritmului energic se ascunde un contrast puternic: un oraș „rece”, ploi care spală totul și o tăcere dureroasă atunci când strigătul de ajutor nu primește răspuns. Imaginea florii care se ofilește simbolizează fragilitatea sentimentelor atunci când nu sunt hrănite cu reciprocitate. Piesa devine, astfel, un imn al inimilor care oscilează între speranță și dezamăgire, dar care încă găsesc puterea să spere la primăvară – la o iubire care nu se va mai pierde „ca o floare” în bătaia furtunii.