Știai că șansele să te naști pe Pământul ăsta sunt
_____
Una la patru sute de trilioane?
_____
Dar nu pot învinge ieșitul din casă
_____
Mănânc, dorm, scrollez și muncesc
_____
Dar trebuie să fie mai mult decât simpla existență
_____
De fapt, mă gândeam că nu e destul vin în frigider să mă dezlănțuie
_____
Și sentimentul ăsta tânjește după niște vindecare feminină
_____
Îmi sun fetele și zic: „SOS, alege o rochie
_____
Căci ieșim în oraș diseară”
_____
Dați sfoară-n țară, dați sfoară-n țară
_____
Le chem pe toate femeile mele șmechere, o să iasă nebunie
_____
Simfonia clic-clic-clic-clac, am nevoie de asta
_____
Simfonia clic-clic-clic-clac, iubesc sunetul ăsta
_____
Cine-a lăsat fetele afară? Eu, eu, iubi
_____
E împuternicită de sunetul marșului nostru
_____
O dor picioarele, dar spatele îi e încă arcuit
_____
Și sunetul ăsta îmi amintește că o să fie bine
_____
Și n-aș fi ghicit niciodată c-am început dimineața în lacrimi
_____
Am un rimel rezistent la apă grozav pe care-l pot recomanda
_____
Ar trebui să-mi încerc norocul la Hollywood și să caut niște audiții
_____
Pentru că felul în care mimez zâmbetul ăsta ar putea plăti ipoteca și chiria
_____
Mă urc pe tronul meu singuratic în fața televizorului
_____
Mă simt singură, simt că nimeni nu are cu adevărat nevoie de mine
_____
Așa că mulțumesc, Carly, că ai un al șaselea simț
_____
Și că ai sunat să-mi amintești
_____
Nu ne mulțumim cu depresie într-o vineri seară
_____
Am nevoie de o încurajare, o îmbrățișare, un ring de dans
_____
Am o singură viață, trebuie să ies mai des din casă
_____
Și să încep s-o trăiesc cu adevărat
_____
Grele sunt poverile ce mă apasă
_____
Le voi lăsa jos sub niște lumini roz și albastre
_____
Îmi sun fetele și zic: „SOS, alege o rochie
_____
Alege o oră și o adresă
_____
Căci ieșim în oraș diseară”
_____
Dați sfoară-n țară, dați sfoară-n țară
_____
Le chem pe toate femeile mele șmechere, o să iasă nebunie
_____
Simfonia clic-clic-clic-clac, am nevoie de asta
_____
Simfonia clic-clic-clic-clac, iubesc sunetul ăsta
_____
Cine-a lăsat fetele afară? Eu, eu, iubi
_____
E împuternicită de sunetul marșului nostru
_____
O dor picioarele, dar spatele îi e încă arcuit
_____
Și sunetul ăsta îmi amintește că o să fie bine
_____
Jim-Jimmy Choo, e timpul să deschid dulapul
_____
E o priveliște tristă să vezi cum se pun pânze de păianjen pe Manolo Blahnik
_____
Doamne, parcă-s o extraterestră în fiecare rochie pe care o probez
_____
Of, să dau muzica mai tare și să pretind că e bine
_____
Tot ce m-a rănit, m-a părăsit și a renunțat la mine
_____
Sunt doar produsul a tot ce mi s-a făcut?
_____
Fugi la mine, vino la mine, cineva să-mi aducă soarele
_____
Pot vedea sclipirea fetei care odată credea
_____
Ea are nevoie de o încurajare, are nevoie de o îmbrățișare
Are nevoie de un ring de dans
_____
Are o singură viață, trebuie să iasă mai des din casă
_____
Și să încerce să înceapă s-o trăiască
_____
Grele sunt poverile ce mă apasă
_____
Le voi lăsa jos sub niște lumini roz și albastre
_____
Îmi sun fetele și zic: „SOS, alege o rochie
_____
Alege o oră și o adresă
_____
Căci ieșim în oraș diseară”
_____
Dați sfoară-n țară, dați sfoară-n țară
_____
Le chem pe toate femeile mele șmechere, o să iasă nebunie
_____
Simfonia clic-clic-clic-clac, am nevoie de asta
_____
Simfonia clic-clic-clic-clac, iubesc sunetul ăsta
_____
Cine-a lăsat fetele afară? Eu, eu, iubi
_____
E împuternicită de sunetul marșului nostru
_____
O dor picioarele, dar spatele îi e încă arcuit
_____
Și sunetul ăsta îmi amintește că o să fie bine
_____
Deși acest sezon al vieții ei fusese rece, singuratic și greu
_____
Deși a alunecat înapoi într-un întuneric
_____
Pe care sperase până acum să-l fi depășit
_____
Ea învățase o lecție frumoasă
_____
Și și-a pupat fetele de rămas bun și le-a mulțumit că au scos-o din casă
_____
Că poate totul avea să fie
Și chiar dacă doar pentru o clipă
_____
Totul o să fie bine
_____
Da, o să fie bine
_____
Dați sfoară-n țară, dați sfoară-n țară
_____
Le chem pe toate femeile mele șmechere, o să iasă nebunie
_____
Simfonia clic-clic-clic-clac, am nevoie de asta
_____
Simfonia clic-clic-clic-clac, iubesc sunetul ăsta
_____
Cine-a lăsat fetele afară? Eu, eu, iubi
_____
E împuternicită de sunetul marșului nostru
_____
O dor picioarele, dar spatele îi e încă arcuit
_____
Și sunetul ăsta îmi amintește că o să fie bine
_____
Apoi și-a pus căștile
_____
Și acolo a dansat sub greutatea norilor ei
Dar pentru prima oară de mult timp
_____
Va simți din nou soarele
Ea trebuie să fie răbdătoare
_____
Ea trebuie să aibă credință în semințele plantate sub zăpadă
_____
Ea trebuie să reziste și trebuie să renunțe
_____
Va fi bine, fără vreun cavaler în armură strălucitoare
_____
Se va salva singură de data asta
_____
Și de fapt, în seara asta a confirmat
_____
Frigul nu durează niciodată, draga mea
_____
Doar învață inima cum să ardă