Te-ai simțit vreodată singur chiar și atunci când ești înconjurat de oameni? „Strangers” al cântărețului britanic Passenger pune reflectorul pe acel moment ciudat în care zâmbești politicos, însă inima îți e departe, iar singurul lucru familiar e gustul dorului de „acasă”. În versuri simple și sincere, protagonistul rătăcește prin paturi necunoscute și îmbrățișări reci, descoperind că o casă nu înseamnă automat acel „acasă”, iar contactul fizic nu e sinonim cu iubirea.
Cântecul e o căutare a intimității autentice: degeaba ești învelit în lână dacă sufletul încă îngheață, degeaba lași pe cineva pe piele dacă nu îl simți în sânge. Passenger contrastează singurătatea din mulțime cu promisiunea unui loc sigur: „știi că inima mea e doar a ta”. Morală: iubirea adevărată nu se găsește la kilometri distanță în brațele unui străin, ci acolo unde te simți, cu adevărat, acasă.