„Over Again” este un strigăt de dor și speranță al unui băiat care își dă seama, prea târziu, că legătura lor era la fel de potrivită precum „mâinile ei în tricoul lui”. Versurile îl surprind alergând prin amintiri care îi „dor picioarele”, recunoscând golul („ca un polo fără miez”) rămas în inimă după ce ea a plecat „solo”. Imagistica simplă – tricoul confortabil, ploaia tipic britanică și măștile pe care le purtăm ca să nu arătăm suferința – creează un tablou familiar oricui a regretat o despărțire.
Cântecul este, de fapt, o negociere plină de vulnerabilitate: „Dacă te prefaci că o luăm de la capăt, sărutul meu poate repara inima ta”. El promite să ofere tot ce are – chiar „părțile lui frânte” – ca piesele lor să se potrivească iar. Între întrebări („Chiar vrei să fii singură?”) și promisiuni („Îți voi da toată inima mea”), mesajul rămâne clar: iubirea merită o a doua șansă atâta timp cât ambii renunță la măști și admit că au greșit încă de la început.