De fiecare dată când mă gândesc la tine
Mă simt străpuns de-un fulger de melancolie
Dar e o problemă pe care o am
Trăind o viață pe care n-o pot lăsa-n urmă
Dar n-are rost să-mi spui
Că înțelepciunea prostului nu te va elibera
Păi, în fiecare zi confuzia mea crește
De fiecare dată când te văd căzând
Aștept momentul acela final
Să spui cuvintele pe care eu nu pot să le spun
Mă simt bine, mă simt grozav
Mă simt cum n-ar trebui nicicând
Oricând mă simt așa, nu știu ce să zic
De ce nu putem fi noi înșine ca ieri
Nu sunt sigur ce-ar putea însemna asta
Nu cred că ești ceea ce pari
Îmi recunosc că dacă rănesc pe altcineva
Atunci n-o să văd niciodată ce ne e menit să fim
De fiecare dată când te văd căzând
Aștept momentul acela final
Să spui cuvintele pe care eu nu pot să le spun
(Nu cred în reîncarnare
Fiindcă refuz să mă întorc ca un gândac sau un iepure)
Știi, ești o persoană cu adevărat optimistă
De fiecare dată când te văd căzând
Îngenunchez și mă rog
Aștept momentul acela final
Să spui cuvintele pe care eu nu pot să le spun
De fiecare dată când te văd căzând
Îngenunchez și mă rog
Aștept momentul acela final
Să spui cuvintele pe care eu nu pot să le spun