Și nu știu dacă să râd sau să plâng
Nu știu dacă să trăiesc sau să mor
Să mă gândesc că timp de doi ani a fost aici
Și am luat-o de bună
Acum, cum stau lucrurile
Că iubirea nu-i o posesie
Că iubirea trebuie exprimată
Dar am învățat prea târziu, iar
Indecizia blestemată și mândria afurisită
Mi-au ținut iubirea pentru ea ferecată adânc în mine
Nu mai face parte din viața