Cum rămâne cu toate lucrurile despre care ai spus că le vom câștiga
Cum rămâne cu câmpurile de măcel
Cum rămâne cu toate lucrurile despre care ai zis că sunt ale tale și ale mele
Te-ai oprit vreodată să observi
Tot sângele pe care l-am vărsat înainte
Te-ai oprit vreodată să observi
Pământul ăsta care plânge, țărmul ăsta care suspină
Ce i-am făcut lumii
Cum rămâne cu toată pacea pentru care ți-ai oferit singurul fiu
Cum rămâne cu câmpiile înflorite
Cum rămâne cu toate visele despre care ai spus că sunt ale tale și ale mele
Te-ai oprit vreodată să observi
Toți copiii morți în război
Te-ai oprit vreodată să observi
Pământul ăsta care plânge, țărmul ăsta care suspină
Obișnuiam să privesc dincolo de stele
Acum nu mai știu unde suntem
Nici măcar nu pot să respir
Cum rămâne cu valoarea naturii
E pântecele planetei noastre
Am transformat regate în praf
Le-am pierdut oare încrederea
Cum rămâne cu balenele care plâng
Cum rămâne cu potecile pădurii
Arse în ciuda rugăminților noastre
Cum rămâne cu Țara Sfântă
Cum rămâne cu oamenii de rând
Cum rămâne cu copiii care mor
Cum rămâne cu toată bucuria lor
Cum rămâne cu bărbații care plâng
Cum rămâne iar cu moartea