Nu mă tăia, loveşte-mă, doar lasă-mă să plec
_____
În cabinetul asistentei medicale, unde plutesc departe
_____
Sunt palidă ca foaia de hârtie desprinsă pe care o produc
_____
De la scobirea tuturor plămânilor mei în zăpadă
_____
Sângerez, plasturii nu vindecă asta
_____
Fiindcă mă urăsc, aşa că mă prefac
_____
Tot, tot, tot asta doar ca să mă ia, să mă ia
_____
Dă-mi biletul ăla roz de voie
_____
Sunt obosită să tot îmi doresc să chiulesc
_____
Doamnă profesoară, pot să stau chiar acolo?
_____
Cel din spatele meu îmi taie părul
_____
„Nu, pune-ţi c*rul jos la tablă şi holbează-te”
_____
Am mimat o criză şi am tăiat-o de acolo
_____
Sângerez, plasturii nu vindecă asta
_____
Fiindcă mă urăsc, aşa că mă prefac
_____
Tot, tot, tot asta doar ca să mă ia, să mă ia
_____
Dă-mi biletul ăla roz de voie
_____
Sunt obosită să tot îmi doresc să chiulesc
_____
Dă-mi biletul ăla roz de voie
_____
Sunt obosită să tot îmi doresc să chiulesc