„Mad Hatter” ne invită într-o lume nebunească plină de culori, în care normalul este plictisitor, iar nebunia devine un semn de creativitate. În versurile ei, Melanie Martinez preia imagini din „Alice în Țara Minunilor” – iepurele alb, omida albastră, trandafirii vopsiți – pentru a descrie un cerc de prieteni care refuză regulile și preferă să-și găsească libertatea în excentricitate. Fiecare metaforă surprinde dorința de a scăpa de conformism: baloane sparte cu pistoale, piele smulsă de pe față, „heliu” în loc de aer curat. Artistă subliniază că societatea etichetează rapid drept brutale sau periculoase comportamentele neobișnuite, însă tocmai ele pot aduce curaj, imaginație și autenticitate.
Refrenul transformă „nebunia” într-o insignă de onoare: „So what if I’m crazy? The best people are”. În loc să se teamă de diagnostice și etichete, naratoarea îmbrățișează ideea că mintea „scattered” îi oferă acces la o realitate mai bogată și mai colorată. Mesajul central? Acceptă-ți ciudățeniile, pentru că tocmai ele te fac special. Dacă te simți vreodată „off your rocker”, amintește-ți că poveștile cele mai memorabile sunt scrise de cei care îndrăznesc să fugă, nu să meargă, prin găuri de iepure. În universul lui Melanie, toți oamenii buni sunt puțin nebuni – iar tu poți fi „Alice” sau, de ce nu, propriul tău „Mad Hatter”.