Mi-e atât de frică s-o stric
Dar tu nu-i dai voie să se îndoaie
Şi am scris două sute de scrisori
Pe care nu le voi trimite niciodată
Uneori tăieturile astea sunt mult
Eu prefer să le las să sângereze
Liniştea asta mă omoară încet
Fată, m-ai prins rău de tot
Pielea ta sărată şi felul în care se amestecă cu a mea
Felul în care se simte să fii
Nu e vorba de ce n-am simţit
Liniştea asta mă omoară încet
Fată, m-ai prins rău de tot
Spui că ţi s-a clătinat credinţa
Mă ţii larg treaz aşteptând soarele
Sunt disperat şi confuz
Nu-mi pasă unde trebuie să
De ce-mi faci ce-mi faci, da
De ce nu-mi răspunzi, răspunde-mi, da
De ce-mi faci ce-mi faci, da
De ce nu-mi răspunzi, răspunde-mi, da
Liniştea asta mă omoară încet
Fată, m-ai prins rău de tot
Fată, m-ai prins rău de tot
Fată, m-ai prins rău de tot