„Suzanne” este o declarație de dragoste nerăbdătoare și plină de imaginație. Naratorul o descrie pe Suzanne în detalii vii: ochi ca oceanul, unghii verzi și o atitudine relaxată de vară chiar și sub cerul cenușiu al Londrei. Ea pare o eroină de desen animat, misterioasă și imprevizibilă. Versurile surprind fascinația instantanee a protagonistului și teama lui că sentimentele nu sunt reciproce. De la prima țigară aprinsă până la apusul vărsat peste bar, fiecare gest al lui Suzanne devine combustibil pentru emoții nespuse și fantezii adolescentine care mocnesc încă din copilărie.
În spatele complimentelor și al imaginilor hipnotice se ascunde tema curajului de a spune ceea ce simți. Refrenul repetă dorința de a o ține în brațe, de a transforma momentele fragile în intimitate reală. Povestea ne amintește de serile când inima bate mai tare decât muzica din difuzoare și cuvintele par imposibil de rostit. Așadar, cântecul este un dans între admirație sinceră și anxietate, un reminder că uneori singura cale spre adevăr este să–ți învingi teama și să spui „Am nevoie de tine”.