Data trecută, atârnam de-un fir de ață
Încercam să spun că nu-i așa, dar eram îngropat până peste cap
Atunci am înțeles unde ducea
Începeam să-mi dau seama că tu m-ai împins peste margine
Adevărul tău nu-i rigid, regulile tale nu-s corecte
Întunericul e prea viu, lumina lipsește
Încep să cedez, dar nu pot suporta
Să las totul în urmă, mă reped orbește înăuntru, de parcă
Cu două fețe, prins la mijloc
Prea târziu, număr până la zero
Trebuia să-ți dai seama
E prea târziu să mai alegi tabere
Cu două fețe, prins la mijloc
Data trecută, mi-ai spus că nu-i adevărat
Și arătai cu degetul spre tot ce n-ai făcut
De-aia tot ratam indiciile
Și n-am realizat niciodată că tu erai vinovatul
Adevărul tău nu-i rigid, regulile tale nu-s corecte
Întunericul e prea viu, lumina lipsește
Încep să cedez, dar nu pot suporta
Să las totul în urmă, mă reped orbește înăuntru, de parcă
Cu două fețe, prins la mijloc
Prea târziu, număr până la zero
Trebuia să-ți dai seama
E prea târziu să mai alegi tabere
Cu două fețe, prins la mijloc
Nu mă pot auzi gândind
Nu mă pot auzi gândind
Nu mă pot auzi gândind
Încetează să mai țipi la mine
Nu mă pot auzi gândind
Încetează să mai țipi la mine
Încetează să mai țipi la mine
Încetează să mai țipi la mine
Cu două fețe, prins la mijloc
Prea târziu, număr până la zero
Trebuia să-ți dai seama
E prea târziu să mai alegi tabere
Cu două fețe, prins la mijloc
Prins la mijloc, prins la mijloc
Prins la mijloc, prins la mijloc