Am lăsat balta toți prietenii ca să stăm doar noi doi
_____
Ne jucam de-a faimoșii, ca și cum eram deja celebri
_____
Tu aveai tot farmecul, eu eram tânără și proastă
_____
Credeam că e normal să fiu tratată ca un nimic
_____
De fiecare dată când aveai o săptămână nasoală, mă blocai
_____
Îți era dor de mine, apoi mă adăugai la loc cu un „Scuză-mă”
_____
Dacă făcea parte din planul tău, m-ai prins cum ai vrut
_____
Chiar e incredibil, trebuie să-ți dau totuși credit
_____
Joci mereu rolul de victimă, pe vremuri era convingător
_____
M-ai iubit când aveai nevoie, ai plecat când a fost ușor
_____
Am auzit că îți merge grozav, ții jurnal și faci sport
_____
Te-ai băgat și la meditație, felicitări
_____
Când o să mă suni să-mi ceri scuzele alea?
_____
Iată-mă iar, trăind din nou într-o fantezie
_____
Încerc să aflu care-i adevărul real
_____
Chiar te-ai schimbat sau doar vrei să pari?
_____
Nu-mi lipsește vechiul tu, și nici noul nu-mi place
_____
Faptul că te prefaci că-ți pasă nu te face conștient de tine
_____
Joci mereu rolul de victimă, pe vremuri era convingător
_____
M-ai iubit când aveai nevoie, ai plecat când a fost ușor
_____
Am auzit că îți merge grozav, ții jurnal și faci sport
_____
Te-ai băgat și la meditație, felicitări
_____
Când o să mă suni să-mi ceri scuzele alea?
_____
Iată-mă iar, trăind din nou într-o fantezie
_____
Ciudat cum o fantezie poate sfârși în tragedie
_____
Tot ce trebuia să fii era cineva drăguț cu mine
_____
Ți-am dat fiecare parte din mine, tu ai luat-o cu atâta bucurie
_____
Joci mereu rolul de victimă, pe vremuri era convingător
_____
M-ai iubit când aveai nevoie, ai plecat când a fost ușor
_____
Am auzit că îți merge grozav, ții jurnal și faci sport
_____
Te-ai băgat și la meditație, felicitări
_____
Când o să mă suni să-mi ceri scuzele alea?
_____
Iată-mă iar, trăind din nou într-o fantezie
_____
Trăiesc într-o fantezie