Am lăsat balta toți prietenii ca să stăm doar noi doi
Ne jucam de-a faimoșii, ca și cum eram deja celebri
Tu aveai tot farmecul, eu eram tânără și proastă
Credeam că e normal să fiu tratată ca un nimic
De fiecare dată când aveai o săptămână nasoală, mă blocai
Îți era dor de mine, apoi mă adăugai la loc cu un „Scuză-mă”
Dacă făcea parte din planul tău, m-ai prins cum ai vrut
Chiar e incredibil, trebuie să-ți dau totuși credit
Joci mereu rolul de victimă, pe vremuri era convingător
M-ai iubit când aveai nevoie, ai plecat când a fost ușor
Am auzit că îți merge grozav, ții jurnal și faci sport
Te-ai băgat și la meditație, felicitări
Când o să mă suni să-mi ceri scuzele alea?
Iată-mă iar, trăind din nou într-o fantezie
Încerc să aflu care-i adevărul real
Chiar te-ai schimbat sau doar vrei să pari?
Nu-mi lipsește vechiul tu, și nici noul nu-mi place
Faptul că te prefaci că-ți pasă nu te face conștient de tine
Joci mereu rolul de victimă, pe vremuri era convingător
M-ai iubit când aveai nevoie, ai plecat când a fost ușor
Am auzit că îți merge grozav, ții jurnal și faci sport
Te-ai băgat și la meditație, felicitări
Când o să mă suni să-mi ceri scuzele alea?
Iată-mă iar, trăind din nou într-o fantezie
Ciudat cum o fantezie poate sfârși în tragedie
Tot ce trebuia să fii era cineva drăguț cu mine
Ți-am dat fiecare parte din mine, tu ai luat-o cu atâta bucurie
Joci mereu rolul de victimă, pe vremuri era convingător
M-ai iubit când aveai nevoie, ai plecat când a fost ușor
Am auzit că îți merge grozav, ții jurnal și faci sport
Te-ai băgat și la meditație, felicitări
Când o să mă suni să-mi ceri scuzele alea?
Iată-mă iar, trăind din nou într-o fantezie