Let Me Cry este o confesiune sinceră despre ce înseamnă să treci printr-un despărțire atunci când tot ce vrei este… să plângi. Laura Marano descrie o zi în care pijamalele sunt ținută de gală, patul devine scenă, iar emoțiile par „inflamabile”. Versurile surprind contrastul dintre ea – vulnerabilă, deconectată de lume – și fostul iubit, care pare că își trăiește viața la maxim și postează totul online. Refrenul cere un singur lucru: „lasă-mă să plâng, să scot totul”, pentru că durerea se simte în tot corpul și a devenit aproape un „hobby” zilnic.
Piesa transmite mesajul că e OK să fii un dezastru pentru o zi. Lacrimile sunt terapia de moment înainte de a te ridica mâine, mai puternic. Oferă ascultătorului permisiunea de a striga în pernă, de a renunța la mască și de a-și elibera emoțiile, știind că procesul de vindecare începe exact din acel moment crud de sinceritate.