„Let The Light In” ne invită într-o lume de escapade nocturne, alcool turnat în pahare la ore imposibile și opriri bruște în fața unei uși lăturalnice unde doi îndrăgostiți își dau întâlnire. Lana Del Rey și Father John Misty pictează un tablou cinematic: plimbări cu mașina la 2-3 dimineața, muzică pe repeat, rochii strânse care strălucesc în lumina farurilor și un refren care imploră deschiderea ușii, a inimii și a… luminii. Totul pulsează de acel amestec dulce-amar tipic Lanei, unde nonșalanța glamour se împletește cu romantismul ușor decadent al marilor orașe americane.
În spatele atmosferei de petrecere perpetuă, piesa vorbește despre tentația unui ciclu nesfârșit: plecăm, ne întoarcem, ne certăm, ne dorim din nou. „Lumina” devine simbolul sincerității și al dorinței de a lăsa vulnerabilitatea să intre, chiar dacă relația oscilează între I love to love you și I hate to hate you. Referințele la Beatles, televizorul dat pe fundal și florile aranjate rapid sugerează iluzia unei normalități domestice în mijlocul haosului emoțional. În esență, piesa este un toast pentru dragostea intensă, imperfectă, pe care protagoniștii preferă să o trăiască la maximum, la ore târzii, cu luminile aprinse și inima larg deschisă.