La șapte ani stăteam acolo uitându-mă la TV
_____
Păr la fel ca al meu, simțeam că ea îmi cântă mie
_____
M-am îndrăgostit, habar n-aveam unde mă va duce
_____
Am văzut lumina, călăuzindu-mă unde trebuie să fiu
Vremuri grele, situații nasoale
Am luptat să trag aer în piept
În sfârșit las disperarea în urmă
_____
Acum mă poți auzi, mă poți simți, mă poți vedea
_____
Inspiră, expiră, doar eu și microfonul meu
_____
Aici, pe scenă, e mereu locul pe care-l numesc acasă
_____
Am luptat să trag aer în piept
În sfârșit las disperarea în urmă
_____
Acum mă poți auzi, mă poți simți, mă poți vedea
_____
Acum mă poți auzi, mă poți simți, mă poți vedea
_____
Oxigen, ăsta e oxigenul meu
_____
Acum mă poți auzi, mă poți simți
_____
Văd totul clar
_____
Acum mă poți auzi, mă poți simți, mă poți vedea