Îndrăgostiţii se sărută într-o grădină de spini
Urme de cuvinte singuratice, iluzii sfâşiate
Ai zis: «Cum poate un bărbat ca mine să iubească o femeie ca tine?»
Am zis: «Strânge-mă până mor şi te voi face să renaşti»
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
Pe degetul meu ca o atelă
Căci chiar dacă biserica a ars
Voi fi regina ta fără coroană
Am fost atât de singură pe câmpul ăsta
Luptând o bătălie fără scut
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
E peluza amintirilor pe care le plâng
Cad în ochii tăi, adăpost de furtună
Ai zis: «Cum poate un bărbat ca mine să iubească o femeie ca tine?»
Am zis: «Strânge-mă până mor şi te voi face să renaşti»
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
Pe degetul meu ca o atelă
Căci chiar dacă biserica a ars
Voi fi regina ta fără coroană
Am fost atât de singură pe câmpul ăsta
Luptând o bătălie fără scut
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
Da, nu e vreun inel cu diamant
Aerul pe care-l respir
Pentru totdeauna nu-i destul
Un cântec pe care-l vom cânta amândoi
Da, nu e acelaşi lucru
Da, nu e acelaşi lucru
Pentru totdeauna nu-i destul
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
Pe degetul meu ca o atelă
Căci chiar dacă biserica a ars
Voi fi regina ta fără coroană
Am fost atât de singură pe câmpul ăsta
Luptând o bătălie fără scut
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă
Haide, înfăşoară firul ăla de iarbă