„Chained To The Rhythm” pare, la o primă ascultare, un hit pop plin de voie bună: basul pulsează, refrenul te prinde și-ai zice că tot ce trebuie să faci este să dansezi. Katy Perry – alături de vocea rebelă a lui Skip Marley – ne invită însă să privim dincolo de ringul de dans. Versurile descriu o lume comodă, protejată de un gard alb imaginar, în care oamenii se simt „într-o bulă” și privesc totul prin ochelari roz. Ni se servește distracție la nesfârșit, iar noi „dansăm la distorsiune”, convinși că suntem liberi, când de fapt suntem legați de același ritm hipnotic.
Piesa este o critică vesel-amară la adresa societății moderne: trăim prin ecrane, ignorăm problemele reale, iar sistemul – „imperiul” despre care cântă Skip Marley – profită de indiferența noastră. Katy ne provoacă să ne trezim, să spargem bula și să transformăm muzica într-un impuls de a schimba ceva, nu doar într-un fundal pe care bem și uităm. În loc să fim „zombi amețiți”, cântecul ne îndeamnă să devenim „lei treziți” care rup lanțul și aleg un ritm propriu, mai conștient și mai liber.